De ce nu trebuie sa aruncam deseurile pe care le producem?

       Fiecare din noi genereaza o anumita cantitate de deseuri. La birou generam de la hartie de copiator, la sticle din plastic (PET), din sticla, ambalaje de la produsele consumate, resturi de mancare (deseu menajer), capse metalice (de la capsatorul de hartie), servetele.

   Acasa, producem in mare aceleasi tipuri de deseuri ca cele de la birou, dar in cantitati mai mari. Acasa doamnele gatesc, se ocupa de igienizare si curatenie, domnii se ocupa de reparatiile uzuale care se ivesc fie la instalatiile electrice, sanitare, fie cele de constructii.

  Apa cu care spalam pe jos, apa menajera uzata rezultata din activitatea de spalare a hainelor, resturile alimentare, de asemenea, materialele folosite pentru reparatii si multe alte exemple, toate ajung sa devina deseuri.

        Poate nu realizam cat de multe tipuri de deseuri produce fiecare persoana in parte, insa cantitatea este mare daca facem o evidenta a deseurilor sau  un calcul simplu de adunare pe zile/luni/ani. Un procent de aproximativ 95% din acestea sunt depozitate la “groapa de gunoi” a orasului.

       Problema este ca nu acordam importanta acestui lucru si ele ajung sa fie eliminate (depozitate pentru totdeauna), dar o buna parte din deseurile generate sunt RECICLABILE, adica se pot recicla.           Prin reciclare acele deseuri se vor transforma in produse pe care le putem folosi, se valorifica.     Daca noi le aruncam, nu mai exista posibilitatea recuperarii lor.

     Asadar, important este sa avem posibilitatea de a colecta separat de acasa, de la birou, iar operatorii de salubritate sa se ocupe asa cum prevede si legislatia. Sa le preia separat.

Daca noi le depozitam temporar acasa pe categorii de deseuri si salubristul le ridica amestecat, nu mai putem fii motivate sa continuam separarea la sursa (la locul de generare a  deseurilor.) Putem incepe sa le organizam in doua fractii, macar reciclabile intr-o pubela, municipale in alta pubela, iar autoritatile si-ar face treaba pe mai departe, avem sanse mari sa nu fim amendati de Uniunea Europeana.

Noi obligatii de mediu pentru primarii

            Anul 2018 vine cu o serie de schimbari cu intentia de a imbunatati sistemul de management al deseurilor generate la nivel national.  Directivele europene conform carora a fost transpusa legislatia din domeniu in Romania, fie nu au fost intelese conceptual, fie nu s-au putut implementa.

       Instituirea obligativitatii unei colectari selective a deseurilor a fost una dintre cele mai mari provocari si din pacate nu a fost posibila implementarea unui sistem de gestionare conform standardelor. Astfel ca, in aprilie a.c a fost transmisa o instiintare privind procedura de presuspendare a platilor intermediare din Fondul de Coeziune (axa 3, Dezvoltarea infrastructurii de mediu in conditii de management eficient al resurselor) conform careia impunerile cu privire la domeniul “deseuri” nu au fost indeplinite. Termenul de transmitere a unui raspuns fiind de 60 de zile, autoritatile competente au considerat utila initierea unei ordonante de urgenta, de altfel mult discutata si combatuta de actorii implicati.

            Modificarile aduse de noua legislatie fac referire si la autoritatile administratiei publice locale ale unitatilor administrativ-teritoriale sau, dupa caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociatiile de dezvoltare intercomunitara ale acestora si nu numai. 
Obligatiile institutiilor mai sus mentionate sunt de a asigura un sistem de colectare selectiva a cel putin deseurilor de hartie, plastic si sticla, metal, din deseurile municipale generate, dar si atingerea unui nivel al reciclarii acestora de 50% din masa totala generata, cel putin pentru deseurile de hartie, metal, plastic si sticla provenind din deseurile menajere sau, dupa caz, din alte surse, in masura in care aceste fluxuri de deseuri sunt similare deseurilor care provin din gospodarii. Termenul de implementare si administrare a acestui procent de reciclare este acelasi, 31 decembrie 2020.

            Schimbarile recente aduse sistemului de management al deseurilor pot aduce imbunatatiri daca sunt intelese si aplicate corespunzator, in aceeasi masura implementarea obligatiilor depinde si de actele normative ce urmeaza a fi emise, dar si de capacitatea autoritatilor de monitorizare si controlul conformarii.

A devenit obligatie includerea in caietele de sarcini si in contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, in aplicarea principiilor de la art. 3 alin. (1) lit. c) si f) din Legea serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 101/2006, republicata, cu modificarile ulterioare, tarife distincte pentru activitatile desfasurate de operatorii de salubrizare pentru gestionarea a cel putin deseurilor colectate selectiv in prealabil (hartie, metal, plastic si sticla) provenite din cele municipale.

            De asemenea, sunt introdusi indicatori de performanta pentru fiecare activitate din cadrul serviciului de salubrizare, cu scopul de a atinge obiectivele de reciclare incepand cu anul 2020, si penalitati pentru nerealizarea acestora.

Indicatorii minimi de performanta ce trebuie inclusi in contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare au valori procentuale intre 3% si 60%, se aplica pentru patru activitati ale serviciului de salubrizare (colectarea separata a deseurilor municipale prevazute la art.17 alin. (1) lit. a) din OUG 74/2018)  si se pot consulta in cadrul Anexei nr.1 din cadrul OUG 74/2018 pentru modificarea si completarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje si a OUG 196/2015 privind Fondul pentru mediu. Pentru deseurile rezultate din implementarea indicatorilor de performanta stipulate in contracte si destinate a fi eliminate prin depozitare, de la inceputul anului viitor (2019), se va include in tarife si contributia pentru economie circular prevazuta in OUG 196/2006 si Legea 105/2006. Contributia pentru economie circulara va fi suportata de operatorii de salubritate.

            Autoritatile administratiei publice locale ale unitatilor administrativ-teritoriale sau, dupa caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociatiile de dezvoltare intercomunitara ale acestora, sunt obligate incepand cu 1 ianuarie 2019 sa respecte aplicarea instrumentului economic “plateste pentru cat arunci” fundamentat pe cel putin unul din elementele volum, frecventa de colectare, greutate, saci de colectare personalizati. Decizia de aplicare va fi luata de fiecare institutie in parte, insa bazata pe aceste exemple.

Mai mult decat atat, li se acorda autoritate in vederea stabilirii tarifelor contractuale cu serviciul de salubrizare, dar si sanctiuni asupra beneficiarului serviciului in cazul nerespectarii conditiilor de separare la sursa a deseurilor.

            Un alt concept de luat in considerare este “raspunderea extinsa a producatorului”, descris in legea cadru a deseurilor. Desigur, pentru aplicarea acestui principiu se vor avea in vedere fezabilitatea din punct de vedere tehnic si economic, efectele globale asupra mediului si sanatatii populatiei si impactul social.

  Unitatile administrativ-teritoriale sau subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor pot solicita organizatiilor care aplica obligatiile privind respectarea acestui concept, finantare pentru acoperirea costurilor privind gestionarea deseurilor municipale si sunt obligate sa stabileasca modalitarea de plata a serviciilor de salubrizare. In cazul deseurilor municipale care intra sub incidenta raspunderii extinse a producatorului, costurile din bugetul local sunt acoperite de organizatiile care implementeaza principiul, fara a impune taxe suplimentare operatorilor de salubritate.

   Fara doar si poate, institutiilor implicate in dezvoltarea si implementarea principiului raspunderii extinse a producatorului le este interzisa utilizarea resurselor financiare cu alt scop decat cel initial.

            In concluzie, noutatile legislative din domeniul institutiilor publice sunt diversificate, aduc modificari de fond sistemului de management al deseurilor si implica o atentie sporita in vederea implementarii conforme la nivel local si in termenii specificati.

Noutati in gestionarea deseurilor

Noutati in gestionarea deseurilor

           

            Anul 2018 se termina cu o serie de modificari legislative la gestiunea deseurilor.

Noutati pentru deseuri municipale generate, gestionarea ambalajelor (importatori de produse ambalate, OTR-uri), raportari, se solicita noi situatii, s-au modificat dar au si aparut noi definitii.

            Pana in ianuarie 2019 fiecare operator economic, autoritate publica locala, ADI, salubrist, persoana fizica, trebuie sa fie informat si sa aplice obligatiile ce ii revin din noua legislatie.

            S-a speculat mult, s-au intrunit actori implicati in multe domenii de activitate care au mai mult sau mai putin de suferit de pe urma modificarilor de fond, insa reprezentantii autoritatilor competente au fost categorici si au primit in cele din urma confirmarea adoptarii noii Ordonante de Urgenta.

Necesitatea adoptarii unor masuri a venit si din deciziile UE de a imbunatatii sistemele de gestionare a deseurilor din tarile membre. Cantitatile de deseuri generate au fost din ce in ce mai mari, iar repercursiunile asupra calitatii mediului (terestru, aerian, acvatic) au atins nivele ingrijoratoare.

            Asadar, schimbarile importante adoptate in OUG 74/2018 fac referire la:

·       Legea cadru a deseurilor (L 211/2011) – noi definitii, instrumente economice (plateste pentru cat arunci, modificari la raspunderea extinsa a producatorului, taxa la depozitarea deseurilor), noi obligatii pentru primarii, persoane fizice (deseurile produse in gospodarii), operatorii de salubritate,

·       Legea ambalajelor (L 249/2015) – cresterea obiectivelor de valorificare, modificarea modalitatilor de indeplinire a obligatiilor privind reciclarea ambalajelor, schimbarea conditiilor de licentiere si modelului de business in cazul OTR-urilor.

·       OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu – dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deseurilor in vederea facilitarii atingerii obiectivelor de reciclare

Modificarile aduse legislatiei deseurilor vor avea un impact major asupra costurilor care in acest moment sunt destul de complicat de prevazut. In cazul in care prevederile vor ramane aceleasi, exista riscul ca o buna parte din operatorii economici contribuabili la Fondul pentru mediu, sa ia in considerare optiunea de a achita taxele corespunzatoare, decat sa atinga obiectivele de reciclare mentionate in lege.

De asemenea, continuarea activitatii Organizatiilor de transfer responsabilitate in managementul ambalajelor si deseurilor de ambalaje va fi dezechilibrata de schimbarile esentiale in conditiile de licentiere, astfel incat exista riscul de a se diminua dramatic numarul acestora prezente pe piata acum.