Anul 2018 vine cu o serie de
schimbari cu intentia de a imbunatati sistemul de management al deseurilor
generate la nivel national. Directivele
europene conform carora a fost transpusa legislatia din domeniu in Romania, fie
nu au fost intelese conceptual, fie nu s-au putut implementa.
Instituirea obligativitatii unei colectari selective a deseurilor a fost una
dintre cele mai mari provocari si din pacate nu a fost posibila implementarea
unui sistem de gestionare conform standardelor. Astfel ca, in aprilie a.c a
fost transmisa o instiintare privind procedura de presuspendare a platilor
intermediare din Fondul de Coeziune (axa 3, Dezvoltarea infrastructurii de
mediu in conditii de management eficient al resurselor) conform careia impunerile
cu privire la domeniul “deseuri” nu au fost indeplinite. Termenul de
transmitere a unui raspuns fiind de 60 de zile, autoritatile competente au
considerat utila initierea unei ordonante de urgenta, de altfel mult discutata
si combatuta de actorii implicati.
Modificarile aduse de noua
legislatie fac referire si la autoritatile administratiei publice locale ale
unitatilor administrativ-teritoriale sau, dupa caz, subdiviziunile
administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociatiile de dezvoltare
intercomunitara ale acestora si nu numai.
Obligatiile institutiilor mai sus
mentionate sunt de a asigura un sistem de colectare selectiva a cel putin
deseurilor de hartie, plastic si sticla, metal, din deseurile municipale
generate, dar si atingerea unui nivel al reciclarii acestora de 50% din masa totala generata, cel putin pentru
deseurile de hartie, metal, plastic si sticla provenind din deseurile menajere
sau, dupa caz, din alte surse, in masura in care aceste fluxuri de deseuri sunt
similare deseurilor care provin din gospodarii. Termenul de implementare si
administrare a acestui procent de reciclare este acelasi, 31 decembrie 2020.
Schimbarile
recente aduse sistemului de management al deseurilor pot aduce imbunatatiri
daca sunt intelese si aplicate corespunzator, in aceeasi masura implementarea obligatiilor
depinde si de actele normative ce urmeaza a fi emise, dar si de capacitatea
autoritatilor de monitorizare si controlul conformarii.
A devenit obligatie
includerea in caietele de sarcini si in
contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, in aplicarea
principiilor de la art. 3 alin. (1) lit. c) si f) din Legea serviciului de
salubrizare a localitatilor nr. 101/2006, republicata, cu modificarile
ulterioare, tarife distincte pentru
activitatile desfasurate de operatorii de salubrizare pentru gestionarea a cel
putin deseurilor colectate selectiv in prealabil (hartie, metal, plastic si
sticla) provenite din cele municipale.
De asemenea, sunt
introdusi indicatori de performanta pentru fiecare activitate din cadrul
serviciului de salubrizare, cu scopul de a atinge obiectivele de reciclare
incepand cu anul 2020, si penalitati pentru nerealizarea acestora.
Indicatorii minimi de performanta ce trebuie inclusi in contractele de
delegare a gestiunii serviciului de salubrizare au valori procentuale intre 3%
si 60%, se aplica pentru patru activitati ale serviciului de salubrizare
(colectarea separata a deseurilor municipale prevazute la art.17 alin. (1) lit.
a) din OUG 74/2018) si se pot consulta in
cadrul Anexei nr.1 din cadrul OUG 74/2018 pentru modificarea si completarea
Legii 211/2011 privind regimul deseurilor, a Legii nr. 249/2015 privind
modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje si a OUG
196/2015 privind Fondul pentru mediu. Pentru deseurile rezultate din
implementarea indicatorilor de performanta stipulate in contracte si destinate
a fi eliminate prin depozitare, de la inceputul anului viitor (2019), se va
include in tarife si contributia pentru economie circular prevazuta in OUG
196/2006 si Legea 105/2006. Contributia
pentru economie circulara va fi suportata de operatorii de salubritate.
Autoritatile
administratiei publice locale ale unitatilor administrativ-teritoriale sau,
dupa caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv
asociatiile de dezvoltare intercomunitara ale acestora, sunt obligate incepand
cu 1 ianuarie 2019 sa respecte aplicarea instrumentului economic “plateste pentru cat arunci” fundamentat
pe cel putin unul din elementele volum, frecventa de colectare, greutate, saci
de colectare personalizati. Decizia de aplicare va fi luata de fiecare
institutie in parte, insa bazata pe aceste exemple.
Mai mult decat atat, li se acorda autoritate in vederea stabilirii
tarifelor contractuale cu serviciul de salubrizare, dar si sanctiuni asupra
beneficiarului serviciului in cazul nerespectarii conditiilor de separare la
sursa a deseurilor.
Un
alt concept de luat in considerare este “raspunderea
extinsa a producatorului”, descris in legea cadru a deseurilor. Desigur,
pentru aplicarea acestui principiu se vor avea in vedere fezabilitatea din
punct de vedere tehnic si economic, efectele globale asupra mediului si
sanatatii populatiei si impactul social.
Unitatile administrativ-teritoriale sau
subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor pot solicita organizatiilor
care aplica obligatiile privind respectarea acestui concept, finantare pentru acoperirea
costurilor privind gestionarea deseurilor municipale si sunt obligate sa
stabileasca modalitarea de plata a serviciilor de salubrizare. In cazul
deseurilor municipale care intra sub incidenta raspunderii extinse a
producatorului, costurile din bugetul local sunt acoperite de organizatiile
care implementeaza principiul, fara a impune taxe suplimentare operatorilor de
salubritate.
Fara doar si poate, institutiilor implicate in dezvoltarea
si implementarea principiului raspunderii extinse a producatorului le este
interzisa utilizarea resurselor financiare cu alt scop decat cel initial.
In
concluzie, noutatile legislative din domeniul institutiilor publice sunt
diversificate, aduc modificari de fond sistemului de management al deseurilor
si implica o atentie sporita in vederea implementarii conforme la nivel local
si in termenii specificati.